Eforturile de reducere a deficitului bugetar vor genera „un conflict distribuțional în societate, între patroni și angajați, privind contribuțiile și cuantumul acestora”, a declarat marți Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
Anul acesta, provocarea majoră constă în controlul cheltuielilor bugetare, susține Dăianu, care a subliniat că amânările de anul trecut pentru reducerea deficitului se reflectă în execuția bugetară din primele luni.
“Execuția bugetară arată efectele amânărilor din 2023, fără de care deficitul ar fi fost și mai mare. Acest artificiu funcționează doar până la un punct. De asemenea, unele pensii pentru luna mai au fost plătite în avans. Chiar și eliminând aceste amânări și plăți anticipate, deficitul rămâne considerabil, depășind 2% din PIB,” a explicat Daniel Dăianu la conferința “Piața financiar-bancară”, organizată de ziarul Bursa.
Dăianu a evidențiat că România are o datorie publică “încă rezonabilă”, de 50% din PIB, însă problema majoră este cheltuirea cu 6-7% din PIB mai mult decât produce.
„Această corecție va fi extrem de dificilă și complicată” “Problema principală a României este deficitul bugetar, și nu putem perpetua această situație. În plus, există deficitele gemene. Comisia estimează un deficit bugetar de 7% pentru acest an, dacă nu se iau măsuri de corecție, inclusiv o reducere drastică a cheltuielilor de capital, similară cu cea de anul trecut.
Anul trecut, deficitul a fost adus de la aproape 7% la puțin sub 6%. Anul acesta s-ar putea să vedem o utilizare similară a fondului de rezervă al Guvernului pentru rectificarea bugetară, nu conform tradiției, când se face una la jumătatea anului și alta la final,” a precizat președintele Consiliului Fiscal.
El a adăugat că România va trebui să corecteze deficitul bugetar pe o perioadă mai lungă de trei ani.
“Această corecție va fi extrem de dificilă și complicată. Aceasta va implica ca mai mult de 4% din PIB-ul României să nu mai fie consumat în țară. Aceasta ar echivala cu reducerea nevoii de împrumuturi. Este important să înțelegem ce înseamnă să scoatem mai bine de 4% din PIB-ul nostru,” a afirmat Dăianu.
„Va izbucni un conflict între patroni și angajați” Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că ajustarea deficitului nu poate fi realizată doar prin reducerea cheltuielilor.
“Să credem că ajustarea se poate face doar pe partea de cheltuieli este nerealist. Aceasta retorică este atractivă în campania electorală, dar nu reflectă realitatea economică. Când cheltuielile sunt de 26-27% din PIB, cu subfinanțare cronică în Sănătate și Educație, și necesitatea de a crește cheltuielile de Apărare, avem angajamentul de 2,5% din PIB pentru Apărare, dar anul trecut a fost de doar 1,6%. În realitate, s-ar putea să fie nevoie să cheltuim 2,5%.
Acestea sunt realitățile seci. Trebuie să fim realiști. Dacă nu, vom avea un conflict distribuțional în societate, între patroni și angajați, în esență, între capital și muncă. Discuțiile recente despre impozitarea muncii versus impozitarea capitalului reflectă această tensiune. De asemenea, există o relație tensionată între sectorul bugetar și cel privat,” a concluzionat Daniel Dăianu.
