Președinția belgiană a Consiliului UE se străduiește să obțină sprijinul pentru legea UE privind lanțurile de aprovizionare. Cu toate că au fost introduse îmbunătățiri, există încă riscuri majore – nu doar pentru competitivitatea europeană, ci și pentru economiile în curs de dezvoltare, avertizează analiștii de la Institutul Economiei Germane.
Scopul acestei legi este de a impune companiilor să verifice respectarea drepturilor omului și a standardelor de mediu pe întreaga lor lanț de aprovizionare. Cu toate acestea, proiectul a întâmpinat obstacole, inclusiv din partea Germaniei.
Chiar și după unele ajustări, legea rămâne incompletă și ar putea avea consecințe negative mai largi decât se credea inițial. Implementarea acesteia presupune costuri ridicate și afectează un număr mai mare de companii decât s-a estimat inițial.
Un studiu recent al Institutului Economiei Germane arată că aproape jumătate din companiile germane, inclusiv cele mai mici, sunt afectate de legea germană privind lanțurile de aprovizionare. Chiar și companiile cu un număr mic de angajați se confruntă cu dificultăți în respectarea cerințelor de raportare.
Impactul asupra economiilor în curs de dezvoltare este și mai evident. Companiile mai mici, atât din UE, cât și din țările furnizoare, întâmpină dificultăți în îndeplinirea cerințelor legale complexe, iar importurile de îmbrăcăminte din unele țări în curs de dezvoltare au înregistrat scăderi semnificative. Aceste schimbări nu sunt favorabile sustenabilității din aceste țări, afectând sectoare cheie ale economiilor lor.
Este clar că legea UE privind lanțurile de aprovizionare aduce provocări majore, iar implementarea acesteia trebuie gestionată cu atenție pentru a minimiza impactul negativ asupra economiilor în curs de dezvoltare.
