Producția de cărbune net a României a însumat 634.000 tone echivalent petrol în primele patru luni ale acestui an, cu 18,6% (minus 145.000 tep) mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Importurile de cărbune net au fost de 61.100 tep, înregistrând o scădere de 31,9% (minus 28.600 tep) față de ianuarie-aprilie 2023, arată datele centralizate de INS.
Conform ultimei prognoze a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producția și importurile de cărbune sunt prognozate să scadă până în 2026, pe măsură ce alte capacități de producție energetică vor deveni operaționale.
Astfel, se estimează că producția va scădea cu 6,7% în 2024 (la 2,525 milioane tep) și importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep). În 2025, se preconizează o reducere a producției cu 8,6% (la 2,31 milioane tep) și a importurilor cu 4,5% (la 185.000 tep), iar în 2026 producția va scădea cu 10,2% (la 2,075 milioane tep) și importurile cu 2,5% (la 180.000 tep).
Conform Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, cărbunele continuă să fie o sursă majoră de energie electrică, asigurând în prezent 14% din producția totală de energie electrică a țării.
România dispune de 299 de perimetre miniere Cărbunele este considerat un combustibil strategic pentru securitatea energetică națională și regională, esențial în perioadele meteorologice extreme și crizele energetice, fiind vital pentru reziliența alimentării cu energie și funcționarea corespunzătoare a sistemului electroenergetic național, se arată în proiect.
La începutul anului 2024, România a avut o capacitate instalată netă de 1.909 MW pe bază de cărbune, o scădere semnificativă față de 2023, când capacitatea instalată netă a fost de 2.673 MW.
România are rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brun, lignit și turbă) distribuite în 22 de bazine carbonifere, în care au fost identificate și cercetate 299 de perimetre miniere.
Conform unui studiu realizat de Ministerul Energiei în 2021 privind implementarea tehnologiilor avansate în exploatarea și valorificarea cărbunelui, au fost identificate două tehnologii neenergetice ce ar putea fi aplicate în România: utilizarea cărbunelui pentru producția de îngrășăminte organo-minerale și tehnologia de depolimerizare pentru producția de diesel sintetic (tehnologia KDV).