Banca Națională a României a anunțat a doua reducere consecutivă a dobânzii cheie, aceasta scăzând de la 6,75% la 6,5% pe an. Dobânda de politică monetară influențează semnificativ dobânzile aplicate creditelor oferite de bănci.
“Consiliul de administrație al BNR, reunit astăzi, 7 august 2024, a decis: Scăderea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% anual, de la 6,75%, începând cu 8 august 2024,” a anunțat BNR printr-un comunicat oficial.
După perioada inflaționistă intensă din ultimii doi ani, determinată în mare parte de creșterea prețurilor la energie cauzată de invazia rusă în Ucraina, creșterea Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) a încetinit considerabil. Totuși, România a avut cea mai mare rată a inflației din UE în primele cinci luni ale acestui an.
Menținerea unei dobânzi de politică monetară ridicate ajută la controlarea inflației, însă o dobândă prea mare poate încetini economia, limitând accesul la credite, o sursă majoră de consum și investiții.
“Inflația anuală a continuat să scadă în iunie 2024, ajungând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, datorită reducerii inflației de bază și a prețurilor combustibililor, parțial contrabalansate de creșterea prețului gazelor naturale,” se arată în comunicatul BNR.
Politica monetară a BNR este influențată și de politica fiscală a guvernului. De exemplu, creșterea masivă a salariilor bugetarilor și deficitele bugetare mari pot crea tensiuni pe piață, forțând statul să se împrumute și punând presiune pe dobânzi. Creșterea salariilor poate, de asemenea, alimenta inflația prin sporirea cererii.
“Incertitudini și riscuri majore sunt generate de politicile fiscale și de venituri, având în vedere execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul noii legi a pensiilor, precum și de măsurile fiscal-bugetare care ar putea fi implementate pentru consolidarea bugetară,” menționează BNR la capitolul “riscuri interne”.
Pe plan extern, “incertitudinile legate de evoluția prețurilor energiei și alimentelor, seceta prelungită, și traiectoria cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice, reprezintă riscuri semnificative. De asemenea, absorbția fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, este esențială pentru realizarea reformelor structurale și contracararea efectelor negative ale conflictelor geopolitice,” precizează BNR.
În contextul actual, absorbția fondurilor europene și implementarea reformelor structurale sunt vitale pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei României și pentru gestionarea eficientă a riscurilor economice interne și externe.
